Close Up Of Colorful Abacus

O dată cu revolutia digitală, companiile au inceput să se împartă în două categorii: companiile tradiționale și companiile inovative, cele care profită de oportunitățile digitale la maximum. Apare însă întrebarea: de ce companiile mari nu profită de schimbarea de paradigmă? În primul rând, pentru ca deocamdată nu există cu adevărat acel sentiment de urgență care să schimbe atitudinea executivilor. Companiile tradiționale pot să existe si să facă profituri mari, fără ca noua realitate să îi afecteze încă. Paradigma se schimbă insă rapid. Inovatorii vor avea mari oportunități să digitalizeze procesele și produsele corporațiilor. Se pare ca actuala generație de executivi este incapabilă să își modifice direcția. Este un lucru normal. Nu ne putem aștepta ca un vas de croazieră să își modifice poziția ușor in marș. Pentru asta ar fi nevoie să se oprească, oricum, să incetinească. Și corporațiile nu își permit asta. Dacă s-ar opri, toate plug-in-urile cu care se dotează de zor, ar putea face față unui colos. Însă așa, mi-e teamă ca orice mica revoluție digitală de la nivelul unui department, este imediat digerată de monstrul tradițional. Daca imobilitatea umană se manifestă intr-un fel predominant, atunci acesta este acel fel. Este nevoie de ani buni pentru schimbări culturale minore, ce să mai vorbim despre schimbarea unei generații cu o alta mult mai inteligentă, atâta timp cât acționarii au încă incredere că executivii clasici vor naviga prin furtună până când aceasta va trece. Încheind aici cu metaforele, să ne concentrăm atenția pe oportunitățile oferite inovatorilor de această situație. Se pare ca corporațiile mai inspirate au gasit o soluție prin care încearcă să se adapteze in paralel la valul tehnologic. Hub-urile destinate inovației. Ceea ce nu lipsește in nici un caz marilor companii, sunt resursele. Este exact ingredientul de care au nevoie inovatorii pentru a-și putea dezvolta ideile. Se pare că secretul acoperirii prăpastiei dintre cele două lumi este acest tip de asociere: creativitate si resurse. Pe masură ce tehnologia digitalizează procese și produse, marile companii pot deveni mai suple, se pot dezvolta in continuare reducându-și costurile de funcționare. Afacerile tech, vor crește cu ajutorul resurselor celor mari, iar fondatorii se vor dilua pâna când acționariatul se va democratiza mai mult si mai mult. Acest tip de companii sunt cele care servesc scopuri sociale, dezvoltă comunitați și își concentrează atenția asupra celor care lucrează pentru ele. Credem că acesta este modul in care se va sfârși supremația celor bogați si atât. Incepe o epocă nouă. Cea a avuției sociale. Cea ce nu va fi cheltuită atât pe yachturi si haine de firmă, ci va fi investită pentru binele nostru si a celor din jur. Este o viziune. Adevărată sau falsă, rămâne de văzut. Nu de noi, dar de generațiile viitoare. Până atunci, facem ce putem.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *