Potential Gain

Planning is the substitution for error and chaos. În principiu, orice inițiativă este mai bună decât nici o inițiativă, chiar dacă aceasta este una greșită. În marea majoritate a sfaturilor ne-am uitat la rapoartele financiare existente și am analizat performanța precedentă. Acum este momentul să ne uităm la viitor, conștienți fiind că sunt două lucruri foarte diferite. Vom examina principalele tehnici de forecast financiar, precum și modul în care am automatizat acest proces. Trebuie totuși să avem în minte faptul că o tehnică potrivită este numai o parte a planificării efective. Cel puțin la fel de importanta este dezvoltarea de strategii creative și politici operaționale care stau la baza planurilor financiare. Această disciplină este centrală pentru activitatea de planificare din două motive: în primul rând, mare parte din limbajul planificării este unul financiar și multe dintre măsurile folosite pentru evaluarea planurilor sunt financiare. În al doilea rând și foarte important, cel care se ocupă de finance este responsabil pentru o resursă critică: banii. Așadar o parte vitală a oricărui plan este să determinăm dacă planul este realizabil având în vedere resursele limitate. Rapoartele financiare Pro Forma, sunt cele mai larg folosite vehicule pentru forecastul financiar. Un raport Pro Forma este doar o predicție a felului în care rapoartele financiare vor arăta la sfârșitul acestei perioade de forecast. Aceste predicții ar putea fi culmea unor planuri detaliate, sau nimic mai mult decât niște proiecții simple, pe dosul unui plic. Oricum am lua-o, formatul pro-forma prezintă informația într-o formă logică și consistentă. Un scop important este ca planul financiar sa estimeze o nevoie de finanțare. Procesul este unul simplu. Dacă previziunea spune că activele unei afaceri vor crește anul viitor cu 100 de euro, dar pasivele se vor ridica numai la 80, concluzia evidentă este că avem nevoie de finanțare de 20 euro. Forecastul nu spune nimic despre forma de finanțare de care avem nevoie – credit, equity sau orice altceva, dar într-un fel sau altul tot de 20 avem nevoie. Așa cum zicea un contemporan, forecastul este întotdeauna dificil, mai ales când este vorba despre viitor. O cale simplă dar eficienta, este să legăm marea majoritate a elementelor din raport, de cifra vânzărilor. Raționamentul acestei abordări percentage-of-sales, este tendința observată în practică ca majoritatea costurilor variabile, a activelor  și pasivelor curente, să varieze direct proporțional cu vânzările. Chiar dacă nu este întru totul adevărată, această metodă se dovedește un mod simplu si logic de a estima multe variabile importante. Dacă primul pas este să estimezi care elemente pot fi forecast-ate in siguranță, al doilea pas este cel de estimare a vânzărilor. Al treilea pas este să estimezi acele elemente care trebuie extrapolate vis-a-vis de vânzările viitoare. Pentru companiile mai mari, acolo unde fiecare cifră contează, va fi important să estimăm atât elemente ale P&L cât si ale bilanțului. Afacerile mici însă, pot să se oprească fără griji la raportul de P&L. Există si aici un aspect de care ar trebui ținut cont: dobânda în cazul creditului bancar. La cât de aproximative sunt toate cifrele însă, și dobânda poate fi aproximată relativ la suma împrumutată și rata dobânzii. În mod normal, creditul și dobânda aferentă sunt aproximate prin iterații succesive, însă în cazul nostru cum spuneam, dobânda lunară ne este suficientă pentru planificare. Automatizarea acestui proces pare simplă însă fiecare variabilă complică lucrurile și cere intervenții subiective până când rezultatele devin convenabile. In general avem niște câmpuri de input și un model care calculează rezultatul. Complexitatea acestor modele survine atunci când dorim să avem prea multe variabile. Pentru afaceri mici însă, un model în care se introduc cât mai puține cifre manual, pare cel mai eficient, chiar dacă nu este cel mai precis. În afară de raportul final, este important să putem testa comportamentul viitor la senzitivitatea câtorva variabile. Putem astfel să avem mai multe versiuni ale bugetului, una prudentă, una realistă si una optimistă. Putem astfel să discutăm mult mai extensiv cu finanțatorii, indiferent de natura lor.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *