AdobeStock_99725221

Ar trebui să începem cu începutul: digitalul este pe cale să schimbe lumea. Nu o spunem noi, o spun alții mai autorizați. O spune co-fondatorul Google, Larry Page. Poate că el este interesat ca profeția să se și întâmple, însă nu putem să nu ținem cont de asta, indiferent cât ar fi de subiectiv. O altă frază celebră spune că una dintre calitățile de bază a unui antreprenor, este ambiția. Apoi vine competitivitatea, spiritul lui de neînfrânt. Să le luăm pe rând: despre ambiție am mai vorbit în alt articol și am concluzionat că valoarea ei depinde de felul în care este folosită. Ambiția de a crede numai în propriile convingeri nu este extrem de productivă. La fel și ambiția de a persista într-o greșeală atunci când toate evidențele din jurul tău dovedesc contrarul, este foarte dăunătoare. Probabil că spiritul tău de luptător este mai potrivit pentru lumea afacerilor în general și pentru cea a start-up-urilor în special. Aceasta este ambiția pozitivă, puterea de a trece peste greutăți și de a merge mai departe chiar daca uneori totul pare pierdut sau fără rost. Dar articolul de față nu este despre ambiție. Este despre spiritul competitiv. Cum ar putea un start-up să reușească fără un spirit competitiv bine dezvoltat? Care este modelul potrivit și care este spiritul care cauzează de obicei eșecul? În primul rând, atunci când vorbim despre afaceri inovative, competiția este învăluită în ceață. Inovația înseamnă fie disruption, fie inovație totală. În ambele cazuri, succesul antreprenorului face competiția irelevantă. Ceea ce există astăzi, se schimbă radical sau total începând de mâine. Iar afacerea noastră evoluează în continuare. În principiu, nu poate fi prinsă din urmă de concurență, pentru că a inova și a implementa noutatea necesită timp. Este vorba de timpul pe care noi îl câștigăm, lucrând eficient. Și atunci, cum pot fi mai bun decât competiția mea? Acesta este și secretul. Sunt obligat să fiu mai bun decât mine. În fiecare zi. Zi de zi. Această luptă cu noi înșine devine principala provocare căreia trebuie să îi facem față. Este o paradigmă din care nu există ieșire sau alternativă. Ceea ce am exersat în timpul școlii cu „ajutorul” părinților nu ne mai folosește. Atenția îndreptată către capra vecinului nu ne este de nici un folos. Nu că ne-ar fi fost vreodată, dar să recunoaștem: este inclusă în codul nostru genetic și ne-ar putea provoca să ne comparăm cu cei de lângă noi. O mare greșeală. În inovație și în digital, mai mult decât în cele mai multe instanțe, este o strategie pierzătoare. Consumă resurse de personalitate și de timp, iar lumea digitală nu permite să ne pierdem în genul asta de atitudini. Totul trebuie concentrat zi și noapte pe obiectul și obiectivul principal. Altfel, sunt șanse mici pentru succes și șanse mari pentru eșec. Și ca să încheiem cât mai optimist și motivațional: dacă este adevărat că digitalul va schimba lumea, atunci să încercăm să ne comportăm cât mai potrivit cu putință pentru această lume nouă. Altfel, suntem condamnați să rămânem mult în urmă. Și cine ar vrea asta?

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *